DNA verifică dacă la Colectiv „corupția ucide”. Procurorii cercetează modul în care Primăria lui Piedone a emis autorizația de funcționare

Dosarul a fost constituit la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în urma declinării de către procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a unei părți din dosarul privind incendiul din clubul Colectiv, referitoare la modul de emitere a autorizației de funcționare emise de Primăria Sectorului 4.

Sursele citate au precizat că sunt indiciile privind posibile fapte de abuz în serviciu, care ar fi fost comise atât de funcționari din Primăria Sectorului 4, cât și de fostul primar Cristian Popescu Piedone.

La o zi de la producerea tragediei din clubul Colectiv, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care și-a anunțat miercuri demisia, afirma că localul nu are autorizații de la ISU pentru că aveau o declarație pe propria răspundere, care este cuprinsă într-un acord de funcționare.

Piedone spunea că primarul nu are ce să-și reproșeze și că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcționat legal, controalele inspectorilor săi desfășurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara și noaptea, când clubul are activitate.

Reprezentanții Primăriei Sectorului 4 arătau, referitor la legalitatea eliberării acordului de funcționare pentru clubul Colectiv, că eliberarea acestui act nu era condiționată de existența autorizației de prevenire și stingere a incendiilor.

„Dispozițiile art. 15 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice prevăd că «În vederea eliberării de către biroul unic din cadrul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal a certificatului de înregistrare conținând codul unic de înregistrare […] solicitantul are obligația să depună, o dată cu cererea de înregistrare și actele doveditoare, declarația tip pe proprie răspundere, semnată de asociați sau de administratori, din care să rezulte, după caz, că: […] persoana juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile precizate în declarația tip»”, a arătat Primăria Sectorului 4, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, declarația tip pe proprie răspundere a agentului economic are în vedere condițiile de funcționare în domeniile sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și protecției muncii.

„Conform Anexei nr. 2 a Hotărârii nr. 22/29.02.2012, printre actele necesare pentru obținerea acordului de funcționare nu se regăsește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, rezultă așadar, că eliberarea acordului de funcționare nu era condiționată de existența acestei autorizații”, se menționează în comunicat.

Reprezentanții Primăriei Sectorului 4 au mai arătat că „hotărârea nr. 42/05.07.2007 emisă de Consiliul Local al Sectorului 4 București, modificată prin Hotărârea nr. 20/29.02.2012, stabilește care sunt documentele în baza cărora este eliberată autorizația de funcționare”.

Astfel, Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 20/29.02.2012 nu prevede obligativitatea autorizației de prevenire și stingere a incendiilor pentru emiterea autorizației de funcționare.

„Mai mult, Autorizația de funcționare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica mențiuni că «Prezenta autorizație este valabilă cu respectarea condițiilor de funcționare prevăzute de lege […]». Or, conform celor de la pct. 5 și 6 rezultă că eliberarea autorizației de funcționare nu era condiționată de emiterea prealabilă a autorizației de prevenire și stingere a incendiilor”, se mai arată în comunicatul citat.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au fost arestați preventiv, marți, pentru ucidere din culpă, în cazul incendiului din clubul Colectiv, în care au murit 32 de persoane și alte aproape 200 au fost rănite.

Potrivit PICCJ, „incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deși au dat o declarație pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligația, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spațiu de 425 de metri pătrați, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea fiind decedate.
Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament și spațiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL și SC Digidream SRL (formația Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

Din documentația existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafața clubului este de 425 de metri pătrați, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obținerea avizului sau autorizației de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declarația a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.

Declarația a fost dată în condițiile în care, pentru începerea lucrărilor de modificare sau schimbare a destinației localului cu activități culturale, în situația în care acesta are funcțiunea de alimentație publică, cu suprafața desfășurată mai mare sau egală de 200 de metri pătrați, este necesară obținerea avizului de securitate la incendiu.

„Punerea în funcțiune a obiectivului se face numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu, conform prevederilor art. 30 din Lega nr. 307/2006, cu completările și modificările ulterioare coroborat cu prevederile art. 1 litera g din HGR nr. 1739/2006, completată și modificată cu HGR nr. 19/2014. De asemenea, obținerea avizului/autorizației de securitate la incendiu este obligatorie, în condițiile prevederilor art. 30 din Legea 307/2006, cu completările și modificările ulterioare coroborat cu art. 1 lit b din HGR 1739/2006, modificată cu HGR nr. 19/2014, atunci când spațiul respectiv este definit ca sală aglomerată (suprafață ce-i revine unei persoane este mai mică de 4 metri pătrați și în care se pot întruni cel puțin 150 de persoane; când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane), amplasate în clădiri independente sau în clădiri cu funcțiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul de înălțime sau destinație”, de mai arată în documentul citat.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – Ilfov, a arătat într-o adresă transmisă anchetatorilor că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în Colectiv, întrucât clubul nu figurează în baza lor de date. În documentul citat se mai arată că ISU nu a fost informat „de nici o altă autoritate de existența acestuia și nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizației de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfășurată în respectiva incintă”.